telespectator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TELESPECTATÓR, -OÁRE, telespectatori, -oare, s. m. și
f. Persoană care urmărește o emisiune la televizor. – Din
fr. téléspectateur.telespectator (Dicționar de neologisme, 1986)TELESPECTATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care urmărește un program la televizor. [Cf. fr.
téléspectateur].
telespectator (Marele dicționar de neologisme, 2000)TELESPECTATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care urmărește emisiunile de televiziune. (< fr.
téléspectateur)
telespectator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!telespectatór (-les-pec-/-le-spec-) s. m.,
pl. telespectatóritelespectator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TELESPECTATÓR, -OÁRE, telespectatori, -oare,
s. m. și
f. Persoană care urmărește o emisiune la televizor. — Din
fr. téléspectateur.