teleguță - explicat in DEX

teleguță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TELEGÚȚĂ, teleguțe, s. f. Diminutiv al lui teleagă; telegea. – Teleagă + suf. -uță.

teleguță (Dicționaru limbii românești, 1939)
telegúță f., pl. e. Teleagă mică. Cotiga pluguluĭ (Trans.). Prov. Nicĭ în car, nicĭ în căruță, nicĭ în teleguță, se zice cînd nu-țĭ place ceva în nicĭ un fel.

teleguță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
telegúță s. f., g.-d. art. telegúței; pl. telegúțe

teleguță (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
teleguță f. 1. teleagă mică: nici în căruță, nici în teleguță; 2. partea dinainte a plugului.

teleguță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TELEGÚȚĂ, teleguțe, s. f. Diminutiv al lui teleagă; telegea. — Teleagă + suf. -uță.