teledirijare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TELEDIRIJÁRE, teledirijări, s. f. Acțiunea de a
teledirija. –
V. teledirija.teledirijare (Dicționar de neologisme, 1986)TELEDIRIJÁRE s.f. Acțiunea de a teledirija; telecomandare. [<
teledirija].
teledirijare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TELEDIRIJÁRE, teledirijări, s. f. Acțiunea de
a teledirija. —
V. teledirija.