tecalemit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TECALEMÍT, tecalemite, s. n. Pompă de mână specială, cu piston, folosită la ungerea motoarelor cu unsori consistente. [
Pl. și:
tecalemíturi] – Din
fr. técalémite.tecalemit (Dicționar de neologisme, 1986)TECALEMÍT s.n. 1. Dispozitiv care permite ungerea cu o pompă cu piston într-un anumit punct de gresaj.
2. Pompă (de mână) cu piston folosită la ungere cu unsori consistente. [Pl.
-te, -turi. / < fr.
técalémite, rus.
tekalemit].
tecalemit (Marele dicționar de neologisme, 2000)TECALEMÍT s. n. 1. dispozitiv care permite ungerea cu o pompă cu piston într-un anumit punct de gresaj. 2. pompă manuală cu piston folosită la ungere cu unsori consistente. (< fr.
técalémitet)
tecalemit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tecalemít s. n.,
pl. tecalemítetecalemit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TECALEMÍT, tecalemite, s. n. Pompă de mână specială, cu piston, folosită la ungerea motoarelor cu unsori consistente. [
Pl. și:
tecalemituri] — Din
fr. técalémite.