tebecist(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) TEBECÍST, -Ă,tebeciști, -ste, adj., s. m. și f. (Fam.) Tuberculos. – Tuberculoză cu B[acilul] K[och] + suf. -ist.
tebecist(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) *tebecíst (fam.) adj. m., s. m., pl. tebecíști; adj. f., s. f. tebecístă, pl. tebecíste
tebecist(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) TEBECÍST, -Ă,tebeciști, -ste, adj., s. m. și f. (Fam.) Tuberculos. — T[uberculoză cu] B[acilul] K[och] + suf. -ist.