tărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TĂRÍE, (rar)
tării, s. f. 1. Forță fizică; putere, vigoare.
2. Capacitate de luptă, putere de afirmare, forță morală; fermitate.
3. Autoritate; stăpânire.
4. Soliditate, trăinicie; duritate. ♦
Fig. Valoare, valabilitate.
5. (
Înv.;
concr.) Fortificație.
6. Moment culminant.
7. Fig. Boltă cerească, firmament; văzduh. ♦ Altitudine, înălțime; (
concr.) vârf, pisc.
8. Grad (mare) de concentrație de alcool, de aromă etc.
9. Intensitate auditivă a unui sunet. –
Tare +
suf. -ie.