tapotare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TAPOTÁRE, tapotări, s. f. Acțiunea de a
tapota și rezultatul ei. –
V. tapota.tapotare (Dicționar de neologisme, 1986)TAPOTÁRE s.f. Acțiunea de a tapota. ♦ Metodă de masaj constând în baterea ușoară cu palma a țesuturilor; tapotament. [<
tapota].
tapotare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TAPOTÁRE, tapotări, s. f. Acțiunea de
a tapota și rezultatul ei. —
V. tapota.