taclit - explicat in DEX

taclit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TACLÍT, taclituri, s. n. (Înv.) Bucată de stofă sau de mătase vărgată, cu care se legau boierii la cap sau peste mijloc, după moda turcească. – Din tc. taklit.

taclit (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
taclít (-te), s. n. – 1. Țesătură orientală de mătase dungată. – 2. Fîșie, cingătoare de mătase. Tc. takliht ‹ arab. taklid (Șeineanu, II, 341; Lokotsch 1198), cf. bg. taklit. Sec. XIX, înv.

taclit (Dicționaru limbii românești, 1939)
taclít n., pl. urĭ (turc. [d. ar.] taklid, încingere, imitațiune, alagea imitată). Vechĭ. Brîŭ de stofă vărgată cu care boĭeriĭ se încingeaŭ saŭ și-l învălătuceaŭ în prejuru [!] capuluĭ.

taclit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
taclít (înv.) (ta-clit) s. n., pl. taclíturi

taclit (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
taclit n. cingătoare de stofă vărgată ce se lega peste mijloc sau la cap turcește (purtat înainte de boieri apoi de preoți): cu giaruri și cu taclituri turcești OD, [Turc. TAKLID, imitație de alagea].

taclit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TACLÍT, taclituri, s. n. (înv.) Bucată de stofă sau de mătase vărgată, cu care se legau boierii la cap sau peste mijloc, după moda turcească. — Din tc. taklit.