tabetic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TABÉTIC, -Ă, tabetici, -ce, adj. Care se referă la tabes, care aparține tabesului. ♦ (Adesea substantivat) Care suferă de tabes. – Din
fr. tabétique.tabetic (Dicționar de neologisme, 1986)TABÉTIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de tabes; ataxic. [< fr.
tabétique].
tabetic (Marele dicționar de neologisme, 2000)TABÉTIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de tabes; ataxic. (< fr.
tabétique)
tabetic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tabétic adj. m.,
pl. tabétici; f. tabétică, pl. tabéticetabetic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TABÉTIC, -Ă, tabetici, -ce, adj. Care se referă la tabes, care aparține tabesului. ♦ (Adesea substantivat) Care suferă de tabes. — Din
fr. tabétique.