tabar - explicat in DEX

tabar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TABÁR, tabare, s. n. Haină largă care se purta în evul mediu, deasupra armurii. – Din fr. tabar.

tabar (Dicționar de neologisme, 1986)
TABÁR s.n. (Ist.) Haină medievală care se purta pe deasupra armurii. [< fr. tabar].

tabar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TABÁR s. n. (în evul mediu) tunică de zale, haină care se purta peste armură. (< fr. tabar)

tabar (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
TABARῙ AT (pe numele complet ABŪ JA’FAR MUHAMMAD IBN JARIR ~) (c. 839-923). jurist, istoric și cleric musulman. A trăit mai ales la Baghdad. Contribuții privind istoria Islamului („Istoria profeților și a regilor”, „Comentarii asupra Coranului”).

tabar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tabár (înv.) s. n., pl. tabáre

tabar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TABÁR, tabare, s. n. Haină largă care se purta în Evul Mediu, peste armură. — Din fr. tabar.