tabacioc(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) TABACIÓC s. n. (Reg.) Tutun. – Din ucr., rus. tabaciok.
tabacioc(Dicționar de argou al limbii române, 2007) tabaciocs. invar. (pop.) tutun
tabacĭoc(Dicționaru limbii românești, 1939) tabacĭóc n., pl. oace (rus. tabačok, dim. d. tabák). Est. Fam. O leacă [!] de tabac: ĭa să trag un tabacĭoc !
tabacioc(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) tabacióc (reg.) s. n.
tabacioc(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) TABACIÓC s. n. (Reg.) Tutun. — Din ucr., rus. tabaciok.