tărișor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TĂRIȘÓR, -OÁRĂ, tărișori, -oare, adj. Diminutiv al lui
tare; tăricel. ◊ (Adverbial) Repejor. –
Tare +
suf. -ișor.tărișor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tărișór adj. m.,
pl. tărișóri; f. tărișoáră, pl. tărișoáretărișor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TĂRIȘÓR, -OARĂ, tărișori, -oare, adj. Diminutiv al lui tare; tăricei. ♦ (Adverbial) Repejor. —
Tare +
suf. -
ișor.