tărâțos - explicat in DEX

tărâțos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TĂRÂȚÓS, -OÁSĂ, tărâțoși, -oase, adj. Care conține tărâțe (1) sau care are aspectul tărâței. – Tărâță + suf. os.

tărâțos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tărâțós adj. m., pl. țărâțóși; f. tărâțoásă, pl. tărâțoáse

tărâțos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TĂRÂȚÓS, -OÁSĂ, tărățoși, -oase, adj. Care conține tărâțe (1) sau care are aspectul tărâței. — Tărâță + suf. -os.