tăpălagă - explicat in DEX

tăpălagă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TĂPĂLÁGĂ, tăpălăgi, s. f. (Reg.) 1. Încălțăminte mare și grosolană. ◊ Picior, mare, deformat. 2. Legătură înfășurată de hoți la picioarele vitelor furate, pentru ca pașii să nu lase urme. – Cf. magh. talpalló.

tăpălagă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tăpălágă (reg.) s. f., g.-d. art. tăpălắgii; pl. tăpălắgi

tăpălagă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TĂPĂLÁGĂ, tăpălăgi, s. f. (Reg.) 1. încălțăminte mare și grosolană. ♦ Picior, mare, deformat. 2. Legătură înfășurată de hoți la picioarele vitelor furate, pentru ca pașii să nu lase urme. — Cf. magh. talpalló.