tălpuitor - explicat in DEX

tălpuitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TĂLPUITÓR, tălpuitori, s. m. Muncitor care lucrează la tălpuirea încălțămintei. [Pr.: -pu-i-] – Tălpui + suf. -tor.

tălpuitor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tălpuitór (-pu-i-) s. m., pl. tălpuitóri

tălpuitor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TĂLPUITÓR, tălpuitori, s. m. Muncitor care lucrează la tălpuirea încălțămintei. [Pr.: -pu-i-] — Tălpui + suf. -tor.