tălăncăni - explicat in DEX

tălăncăni (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TĂLĂNCĂNÍ, pers. 3 tălăncănește, vb. IV. Intranz. (Reg., despre clopote, tălăngi) A suna, a bălăngăni. – Talancă + suf. -ăni.

tălăncăni (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tălăncăní (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 sg. tălăncănéște, imperf. 3 sg. tălăncăneá; conj. prez. 3 să tălăncăneáscă

tălăncăni (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TĂLĂNCĂNÍ, pers. 3 tălăncănește, vb. IV. Intranz. (Reg., despre clopote, tălăngi) A suna, a bălăngăni. — Talancă + suf. -ăni.