târsoagă - explicat in DEX

târsoagă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TÂRSOÁGĂ, târsoage, s. f. (Reg.) Barbă mare și neîngrijită. – Et. nec.

târsoagă (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
târsoágă, târsoáge, s.f. (reg.) 1. barbă mare și neîngrijită, cu fire lungi și încâlcite. 2. bătrân care își dă aere tinerești.

târsoagă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!târsoágă (barbă) (reg.) s. f., g.-d. art. târsoágei; pl. târsoáge

târsoagă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
târsoagă f. 1. Bot. troscot; 2. ceva lung și care se târăște (asemenea târsoagei, a cării tulpină e întinsă pe pământ și ramificată): cu niște târsoage de barbe CR. [V. târșì].

târsoagă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TÂRSOÁGĂ, târsoage, s. f. (Reg.) Barbă mare și neîngrijită. — Et. nec.