târsoacă(Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002) târsoácă, târsoáce, s.f. (reg.) 1. păiș; troscot. 2. barbă mare.
târsoacă(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) !târsoácă (plantă) (reg.) s. f., g.-d. art. târsoácei; pl. târsoáce