târlie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TÂRLÍE, târlii, s. f. Sanie (mică) țărănească. – Din
târî.târlie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)târlíe (
reg.)
s. f.,
art. târlía, g.-d. art. târlíei; pl. târlíi, art. târlíile târlie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TÂRLÍE, târlii, s. f. (
Reg.) Sanie (mică) țărănească. — Din
târî.