târboc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TÂRBÓC, târbocuri, s. n. Plasă de pescuit în formă de sac. ♦ Sac de pescuit scoici. [
Pl. și:
târboace] – Din
scr. trbok, trbuk.târboc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)târbóc (
reg.)
s. n.,
pl. târbócuri/târboáce târboc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TÂRBÓC, târbocuri, s. n. (
Reg.) Plasă de pescuit în formă de sac. 4 Sac de pescuit scoici. [
Pl. și:
târboace] — Din
sb. trbok, trbuk.