târșitoare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TÂRȘITOÁRE, târșitori, s. f. (
Reg.) Grapă formată din mai multe bare paralele, legate între ele cu lanțuri; târâitoare. –
Târși +
suf. -toare.târșitoare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)târșitoáre (
reg.)
s. f.,
g.-d. art. târșitórii; pl. târșitóritârșitoare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TÂRȘITOÁRE, târșitori, s. f. (
Reg.) Grapă formată din mai multe bare paralele, legate între ele cu lanțuri; târâitoare. —
Târși +
suf. -
toare.