târșit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TÂRȘÍT, -Ă adj. v. târșâit2.târșit (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))TÂRȘÍT1, târșituri, s. n. (
Reg.) Faptul de
a târși2; prășit, săpat, mușuroit. ♦ Grăpat. –
V. târși2.
târșit (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))TÂRȘÍT2, -Ă adj. v. târșâit2.târșit (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)târșit n. îngropatul sau moșoroitul porumbului. [V.
târș].
târșit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TÂRȘÍT, -Ă adj. v. târșâit2.