tâmpeală(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) TÂMPEÁLĂ,tâmpeli, s. f. Tâmpenie. – Tâmpi + suf. -eală.
tâmpeală(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) tâmpeálă (rar) s. f., g.-d. art. tâmpélii; pl. tâmpéli
tâmpeală(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) TÂMPEÁLĂ,tâmpeli, s. f. Tâmpenie. — Tâmpi + suf. -eală.