tâlhărea - explicat in DEX

tâlhărea (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TÂLHĂREÁ, tâlhărele, s. f. (Bot.) 1. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene, adesea roșietice în exterior, dispuse în capitule (Lactuca sagittata). 2. Susai. 3. Salata-iepurelui. – Tâlhar + suf. -ea.

tâlhărea (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tâlhăreá s. f., art. tâlhăreáua, g.-d. art. tâlhărélei; pl. tâlhăréle, art. tâlhărélele

tâlhărea (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TÂLHĂREÁ, tâlhărele, s. f. (Bot.) 1. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene, adesea roșietice în exterior, dispuse în capitule (Lactuca sagittata). 2. Susai. 3. Salata-iepurelui. — Tâlhar + suf. -ea.

tâlhăreà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
tâlhăreà f. Bot. Tr. crestățea.