sătucean(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SĂTUCEÁN,sătucene, s. n. Sătuleț. – Sătuc +suf. -ean.
sătucean(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) sătuceán (pop.) s. n., pl. sătucéne
sătucean(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SĂTUCEÁN,sătucene, s. n. (Pop.) Sătuleț. — Sătuc +suf. -ean.