sătișor(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SĂTIȘOR,sătișoare, s. n. Sătuleț. – Sat + suf. -ișor.
sătișor(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) sătișór (rar) s. n., pl. sătișoáre
sătișor(Dicționaru limbii românești, 1939) sătișór n., pl. oáre (dim. d. sat). Sat mic.
sătișor(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SĂTIȘÓR,sătișoare, s. n. (Rar) Sătuleț. — Sat + suf. -ișor.