sătean - explicat in DEX

sătean (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SĂTEÁN, săteni, s. m. Persoană care locuiește într-un sat (și are îndeletniciri legate de mediul rural); țăran. – Sat + suf. -ean.

sătean (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
săteán s. n., pl. săténi

sătean (Dicționaru limbii românești, 1939)
săteán, -că s., pl. enĭ, ence (d. sat). Locuitor de sat. V. țăran.

sătean (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
sătean m. locuitor de sat.

sătean (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SĂTEÁN, săteni, s. m. Persoană care locuiește intr-un sat (și are îndeletniciri legate de mediul rural); țăran. — Sat + suf. -ean.