sărăturos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SĂRĂTURÓS, -OÁSĂ, sărăturoși, -oase, adj. (Despre soluri) Care este îmbibat cu săruri vătămătoare pentru plante; sărăturat. –
Sărătură +
suf. -os.sărăturos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SĂRĂTURÓS, -OÁSĂ, sărăturoși, -oase, adj. (Despre soluri) Care este îmbibat cu săruri dăunătoare pentru plante; sărăturat. —
Sărătură +
suf. -
os.