sărăduì - explicat in DEX

sărădui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SĂRĂDUÍ, sărăduiésc, vb. IV. Tranz. (Înv. și reg.) A împodobi cu săraduri. – Sărad + suf. -ui.

sărădui (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sărăduí (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sărăduiésc, imperf. 3 sg. sărăduiá; conj. prez. 3 să sărăduiáscă

sărădui (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SĂRĂDUÍ, sărăduiesc, vb. IV. Tranz. (înv. și reg.) A împodobi cu săraduri. — Sărad + suf. -ui.

sărăduì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
sărăduì v. Mold. a împodobi sumanele cu găitane: la cusut și sărăduit sumane CR. [V. sărad].