săptămânal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SĂPTĂMÂNÁL, -Ă, săptămânali, -e, adj.,
s. n. 1. Adj. (Și adverbial) Care are loc cu regularitate o dată pe săptămână; care cuprinde acest interval.
2. Adj.,
s. n. (Publicație periodică) care apare o dată pe săptămână; hebdomadar. –
Săptămână +
suf. -al.săptămânal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)săptămânál1 adj. m.,
pl. săptămânáli; f. săptămânálă, pl. săptămânálesăptămânal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)săptămânál2 s. n.,
pl. săptămânálesăptămânal (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)săptămânal a. ce apare odată pe săptămână:
foaie săptămânală.săptămânal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SĂPTĂMÂNÁL, -Ă, săptămânali, -e, adj.,
s. n. 1. Adj. (Și adverbial) Care are loc cu regularitate o dată pe săptămână; care cuprinde acest interval.
2. Adj.,
s. n. (Publicație periodică) care apare o dată pe săptămână; hebdomadar. —
Săptămână +
suf. -
al.