săltătură - explicat in DEX

săltătură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SĂLTĂTÚRĂ, săltături, s. f. Salt; săritură. – Sălta + suf. -ătură.

săltătură (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
săltătúră, săltătúri, s.f. (înv. și reg.) 1. salt; săritură. 2. mișcare de ridicare, de înălțare.

săltătură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
săltătúră s. f., g.-d. art. săltătúrii; pl. săltătúri

săltătură (Dicționaru limbii românești, 1939)
săltătúră f., pl. ĭ. Săritură mică și repetată.

săltătură (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
săltătură f. săritură deasă.

săltătură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SĂLTĂTÚRĂ, săltături, s. f. Salt; săritură. — Sălta + suf. -ătură.