săltător(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SĂLTĂTÓR, -OÁRE,săltători, -oare, adj. (Rar) Săltăreț. – Sălta + suf. -ător.
săltător(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) săltătór (rar) adj. m., pl. săltătóri; f. sg. și pl. săltătoáre
săltător(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SĂLTĂTÓR, -OÁRE,săltători, -oare, adj. (Rar) Săltăreț. — Sălta + suf. -ător.