sângerător(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SÂNGERĂTÓR, -OÁRE,sângerători, -oare, adj. (Rar) Care sângerează. – Sângera + suf. -ător.
sângerător(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) sângerătór (rar) adj. m., pl. sângerătóri; f. sg. și pl. sângerătoáre
sângerător(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SÂNGERĂTÓR, -OÁRE,sângerători, -oare, adj. (Rar) Care sângerează. — Sângera + suf. -ător.