sutaș - explicat in DEX

sutaș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SUTÁȘ, sutași, s. m. 1. (În antichitate, mai ales la romani) Comandant peste o sută de ostași; centurion. 2. (În sec. XVII, în Țara Românească) Membru al unei bresle fiscale care plătea, singur sau împreună cu alții, o dare anuală de o sută de galbeni. – Sută + suf. -aș.

sutaș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sutáș s. m., pl. sutáși

sutaș (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
sutaș m. mai mare peste o sută.

sutaș (Dicționaru limbii românești, 1939)
sutáș m. (d. sută, p. a. traduce latinu centurio din Evanghelie. V. sotnic). Vechĭ. Maĭ mare peste o sută, căpitan.

sutaș (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SUTÁȘ, șutași, s. m. 1. (în Antichitate, mai ales la romani) Comandant peste o sută de ostași; centurion. 2. (în sec. XVII, în Țara Românească) Membru al unei bresle fiscale care plătea, singur sau împreună cu alții, o dare anuală de o sută de galbeni. — Sută + suf. -aș.