suscitare - explicat in DEX

suscitare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SUSCITÁRE, suscitări, s. f. Acțiunea de a suscita și rezultatul ei. – V. suscita.

suscitare (Dicționar de neologisme, 1986)
SUSCITÁRE s.f. Acțiunea de a suscita și rezultatul ei; stimulare, provocare. [< suscita].

suscitare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
suscitáre s. f., g.-d. art. suscitắrii; pl. suscitắri

suscitare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SUSCITÁRE, suscitări, s. f. Acțiunea de a suscita și rezultatul ei. — V. suscita.