surâde (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SURẤDE, surấd, vb. III.
Intranz. 1. A zâmbi.
2. Fig. (Despre abstracte) A corespunde dorințelor cuiva, a se prezenta într-o formă favorabilă; a-l atrage, a-l tenta, a-i conveni. [
Perf. s. surâsei, part. surâs] – Din
fr. sourire (după
râde).surâde (Dicționar de neologisme, 1986)SURẤDE vb. III. intr. 1. A zâmbi.
2. (
Fig.) A-i fi favorabil. ♦ A-i plăcea mult. [P.i.
surâd, perf. s.
-râsei, conj.
-râdă, part.
-râs. / < fr.
sourire, după
râde].
surâde (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)surấde (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. surấd, 1
pl. surấdem, perf. s. 1
sg. surâséi, 1
pl. surấserăm; conj. prez. 3
să surấdă; ger. surâzấnd; part. surấssurâde (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)surâde v.
1. a zâmbi, a râde fără sgomot, numai printr’o mișcare ușoară a gurei și a ochilor;
2. a prezenta un aspect plăcut:
această afacere îmi surâde; 3. fig. a fi favorabil:
norocul îî surâde. [Modelat după fr.
sourire].
surâde (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SURẤDE, surấd, vb. III.
Intranz. 1. A zâmbi.
2. Fig. (Despre abstracte) A corespunde dorințelor cuiva, a se prezenta într-o formă favorabilă; a-l atrage, a-l tenta, a-i conveni. [
Perf. s. surâsei, part. surâs] — Din
fr. sourire (după
râde).
surâde (Marele dicționar de neologisme, 2000)SURÂ'DE vb. intr. 1. a zâmbi. 2. (fig.) a-i fi favorabil. ◊ a-i plăcea mult. (după fr.
sourire)