suriu - explicat in DEX

suriu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SURÍU, -ÍE, surii, adj. (Pop.) Care bate în cenușiu-deschis. ♦ (Substantivat, n.) Culoare cenușiu-deschis. ♦ (Despre păr) Ușor încărunțit. – Sur + suf. -iu.

suriu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
suríu (pop.) adj. m., f. suríe; pl. m. și f. suríi

suriu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
suriu a. ca părul sur deschis (vorbind de cai).

suriu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SURÍU, -ÍE, surii, adj. (Pop.) Care bate în cenușiu-deschis. ♦ (Substantivat, n.) Culoare cenușiu-deschis. ♦ (Despre păr) Ușor încărunțit. — Sur + suf. -iu.