surf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SURF s. n. Placă plutitoare de lemn sau de material plastic care servește la alunecarea pe suprafața apei a celui care practică surfingul. [
Pr.:
sărf] –
Cuv. engl.surf (Dicționar de neologisme, 1986)SURF s.n. Dans modern de proveniență nord-americană. [Pron.
săf. / < engl.
surf].
surf (Marele dicționar de neologisme, 2000)SURF [SĂRF]
s. n. 1. sport nautic constând în plutirea în picioare pe o scândură remorcată (acvaplan), cu un catarg pe care e întinsă o velă; scândura însăși; surfing. 2. dans modern, de proveniență nord-americană. (< engl.
surf)
surf (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*surf (
angl.) [
u pron. ă]
s. n.,
art. surfulsurf (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SURF s. n. Placă plutitoare de lemn sau de material plastic care servește la alunecarea pe suprafața apei a celui care practică surfingul. [
Pr.:
sărf] —
Cuv. engl.