surâzător - explicat in DEX

surâzător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SURÂZĂTÓR, -OÁRE, surâzători, -oare, adj. Care surâde: zâmbitor, surâzând; p. ext. vesel, radios, amical, prietenos. ♦ Fig. Favorabil, convenabil. – Surâde + suf. -tor.

surâzător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
surâzătór adj. m., pl. surâzătóri; f. sg. și pl. surâzătoáre

surâzător (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SURÂZĂTÓR, -OÁRE, surâzători, -oare, adj. Care surâde; zâmbitor, surâzând; p. ext. vesel, radios, amical, prietenos. ♦ Fig. Favorabil, convenabil. — Surâde + suf. -tor.