supraviețuitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUPRAVIEȚUITÓR, -OÁRE, supraviețuitori, -oare, s. m. și
f. Persoană care a scăpat cu viață dintr-un cataclism, dintr-o nenorocire; persoană care supraviețuiește alteia. [
Pr.:
-țu-i-] –
Supraviețui +
suf. -tor (după
fr. survivant).