supratonică - explicat in DEX

supratonică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SUPRATÓNICĂ s. f. (Muz.) Treapta a doua a modului major și minor; acordul acestei trepte. – Supra- + tonică (după fr. sur-tonique).

supratonică (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SUPRATÓNICĂ s. f. (muz.) contradominantă. (< supra¹- + tonică)

supratonică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
supratónică (su-pra-) s. f., g.-d. art. supratónicii

supratonică (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SUPRATÓNICĂ s. f. (Muz.) Treapta a doua a modului major și minor; acordul acestei trepte. — Supra¹- + tonică (după fr. sur-tonique).