suprarefractar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUPRAREFRACTÁR, -Ă, suprarefractari, -e, adj. Superrefractar. –
Supra- + refractar.suprarefractar (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUPRAREFRACTÁR, -Ă adj. (despre materiale) cu o refractaritate foarte mare. (după fr.
superréfractaire)
suprarefractar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUPRAREFRACTÁR, -Ă, suprarefractari, -e, adj. Superrefractar. —
Supra1- +
refractar.