sunnit - explicat in DEX

sunnit (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SUNNÍT, -Ă, sunníți, -te, s.m., f. Mahomedan care respectă preceptele înscrise în sunna. (din fr. sunnite)

sunnit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982)
SUNNÍT, -Ă, sunníți, -te, s.m., f. Credincios musulman care respectă prescripțiile sunnei; adept al sunnismului. (din fr. sunnite) [def. NODEX]

sunnit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SUNNÍT, -Ă, suniți, -te, s. m. și f. Adept al sunnismului. – Din fr. sunnite.

sunnit (Dicționar de neologisme, 1986)
SUNNÍT, -Ă s.m. și f. Mahomedan care respectă preceptele înscrise în sunna. [< fr. sunnite].

sunnit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!sunnít adj. m., s. m., pl. sunníți; adj. f., s. f. sunnítă, pl. sunníte

sunnit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SUNNÍT, -Ă, suniți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al sunnismului. 2. Adj. Care aparține sunnismului sau sunniților (1), care se referă la sunnism sau la sunniți. — Din fr. sunnite.