sumerian (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUMERIÁN, -Ă, sumerieni, -e, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Persoană care făcea parte din populația de bază a vechiului ținut din sudul Mesopotamiei, Sumer.
2. Adj. Care aparține Sumerului sau sumerienilor (
1), privitor la Sumer sau la sumerieni. ♦ (Substantivat,
f.) Limba sumeriană. [
Pr.:
-ri-an] – Din
fr. sumérien.sumerian (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUMERIÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Sumer. ◊ (s.f.) limbă vorbită la sud de Babilon, cu caractere cuneiforme. (< fr.
sumérien)
sumerian (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sumerián (-ri-an) adj. m.,
s. m.,
pl. sumeriéni (-ri-eni); adj. f.,
s. f. sumeriánă, pl. sumeriénesumerian (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUMERIÁN, -Ă, sumerieni, -e, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Persoană care făcea parte din populația vechiului ținut Sumer din sudul Mesopotamiei.
2. Adj. Care aparține Sumerului sau sumerienilor (
1), privitor la Sumer ori la sumerieni. ♦ (Substantivat,
f.) Limba sumeriană. [
Pr.:
-ri-an] — Din
fr. sumerien.