sulfură - explicat in DEX

sulfură (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SULFÚRĂ, sulfuri, s.f. 1. Sare a acidului sulfhidric. 2. Compus al sulfului cu un metal, metaloid sau radical organic. (din fr. sulfure)

sulfură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SULFÚRĂ, sulfuri, s. f. Compus al sulfului cu un metal, cu un metaloid sau cu un radical organic; sare sau ester al acidului sulfuric. ◊ Sulfură de carbon = combinație de carbon cu sulf, în formă de lichid incolor și toxic, cu miros neplăcut, folosită în industrie și în agricultură. – Din fr. sulfure.

sulfură (Dicționar de neologisme, 1986)
SULFÚRĂ s.f. Compus al sulfului cu un metal, cu un metaloid sau cu un radical organic. [Cf. fr. sulfure].

sulfură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sulfúră s. f., g.-d. art. sulfúrii; pl. sulfúri

sulfură (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
sulfură f. compus chimic din sulf și un metal: sulfură de plumb.

sulfură (Dicționaru limbii românești, 1939)
*sulfúră f., pl. ĭ (d. sulf). Chim. Corp compus din sulf combinat cu alt corp. – Sulfura de cărbune se întrebuințează la vulcanizat cauciucu, la scos parfumu din plante, grăsimea din postav ș. a., precum și la stîrpit filoxera și alte insecte.

sulfură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SULFÚRĂ, sulfuri, s. f. Compus al sulfului cu un metal, cu un metaloid sau cu un radical organic; sare sau ester al acidului sulfuric. ◊ Sulfură de fier = combinație de carbon cu sulf, în formă de lichid incolor și toxic, cu miros neplăcut, folosită în industrie și în agricultură. — Din fr. sulfure.