sufragetă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUFRAGÉTĂ, sufragete, s. f. Partizană a mișcării femeilor din Anglia de la începutul
sec. XX, al cărei scop a fost obținerea drepturilor politice pentru femei. – Din
fr. suffragette.sufragetă (Dicționar de neologisme, 1986)SUFRAGÉTĂ s.f. Partizană a mișcării femeilor din Anglia de la începutul sec. XX, prin care se urmărea obținerea drepturilor politice pentru acestea. [< fr.
suffragette].
sufragetă (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUFRAGÉTĂ s. f. partizană a mișcării feministe din Anglia de la începutul sec. XX, prin care se urmărea obținerea drepturilor politice pentru femei. (< fr.
suffragette)
sufragetă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sufragétă (su-fra-) s. f.,
g.-d. art. sufragétei; pl. sufragétesufragetă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUFRAGÉTĂ, sufragete, s. f. Partizană a mișcării femeilor din Anglia din a doua jumătate a
sec. XIX și de la începutul
sec. XX, al cărei scop a fost obținerea drepturilor politice pentru femei. — Din
fr. suffragette.