subtangentă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUBTANGÉNTĂ, subtangente, s. f. (
Mat.) Segment determinat de proiecția ortogonală pe axa absciselor a unui punct de pe o curbă plană și intersecția tangentei la curbă în acel punct cu axa absciselor. –
Sub1- + tangentă (după
fr. sous-tangente).