subrăcit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUBRĂCÍT, -Ă, subrăciți, -te, adj. (
Fiz.; despre substanțe) Care se află în stare de subrăcire. –
Sub1- +
răcire. Cf. fr. sous-refroidi.subrăcit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)subrăcít adj. m.,
pl. subrăcíți; f. subrăcítă, pl. subrăcítesubrăcit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUBRĂCÍT, -Ă, subrăciți, -te, adj. (
Fiz.; despre substanțe) Care se află în stare de subrăcire. —
Sub1- +
răcire. Cf. fr. sous-refroidi.