subalimentare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUBALIMENTÁRE s. f. Acțiunea de
a (se) subalimenta și rezultatul ei; subalimentație, subnutriție (
1). –
V. subalimenta.subalimentare (Dicționar de neologisme, 1986)SUBALIMENTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) subalimenta și rezultatul ei; subalimentație; subnutriție. [<
subalimenta].
subalimentare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!subalimentáre (su-ba-/sub-a-) s. f.,
g.-d. art. subalimentắriisubalimentare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUBALIMENTÁRE s. f. Acțiunea de
a (se) subalimenta și rezultatul ei; subalimentație, subnutriție (
1). —
V. subalimenta.