suavitate - explicat in DEX

suavitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SUAVITÁTE s. f. Însușirea a ceea ce este suav; delicatețe, gingășie, finețe. [Pr.: su-a-] – Din fr. suavité.

suavitate (Dicționar de neologisme, 1986)
SUAVITÁTE s.f. Însușirea a ceea ce este suav; delicatețe, finețe, gingășie. [Pron. su-a-. / cf. fr. suavité, lat. suavitas].

suavitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SUAVITÁTE s. f. însușirea a ceea ce este suav; delicatețe, finețe, gingășie. (< fr. suavité)

suavitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
suavitáte (su-a-) s. f., g.-d. art. stuavitắții

suavitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
suavitate f. însușirea lucrurilor suave: suavitatea unui parfum, suavitatea unei melodii.

suavitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*suavitáte f. (lat suávitas, -átis). Calitatea de a fi suav.

suavitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SUAVITÁTE s. f. Însușirea a ceea ce este suav; delicatețe, gingășie, finețe. [Pr.: su-a-] — Din fr. suavité.